Cu laţul FMI de gât şi pus pe tăiat de oriunde poate, şi cât de mult poate, guvernul a decis, în pragul noului an, să facă ordine în sistemul de Educaţie. Primul pas: schimbarea modalităţii prin care banul va ajunge în buzunarele profesorilor. Astfel, începând din această lună, leafa dascălilor va fi stabilită în funcţie de numărul celor pe care şcoala îi instruieşte, executivul calculând şi cât face un elev: 2857 de lei pe an, cel de la oraş şi 3494 de lei pe an, cel de la sat.
O metodă menită tocmai să simplifice drumul banilor, finanţarea per elev, pare gândită astfel încât nimeni să nu mai înţeleagă mare lucru despre cum se vor acoperi sumele necesare salariilor din şcoli. Aceasta, din simplul motiv că Ministerul Educaţiei nu dispune deocamdată de o bază de date informatizată prin intermediul căreia să ştie exact cât şi cui va aloca banii. Salvarea pe care mizează acum ministrul Daniel Funeriu este analiza pe care inspectoratele vor urma să o facă în teritoriu. Chiar şi aşa, rezultatul nu prea are cum să fie unul care să lămurească lucrurile.
Cum să trimiţi bani către mii de şcoli, ţinând cont doar de numărul de elevi şcolarizaţi, în condiţiile în care salariile diferă foarte mult de la nivelul debutantului până la cel al profesorului cu gradul I şi cu vechime maximă? Aşa că, cel mai probabil, în următoarele luni vom avea de-a face cu un sistem hibrid: banii vor ajunge în şcoli în funcţie de numărul de elevi, după care, prin toamnă, ministerul va trage linie şi va constata cărei şcoli va trebui să-i mai aloce bani şi cărei şcoli i-a dat prea mult. Cum, începând cu noul an şcolar, clasele vor fi comasate, normele vor creşte, iar numărul de posturi va scădea, bugetul de stat va ieşi fără îndoială în câştig. Ceea ce nu poate decât să bucure, atât timp cât la catedre vor fi păstraţi oamenii valoroşi, iar sistemul se va dezbăra de suplinitorii necalificaţi.
Aici intervine însă cea de-a doua problemă: nimeni nu poate garanta că elevilor transferaţi în şcolile cu clase comasate le vor preda profesori bine pregătiţi, deoarece aşa cum nu există un sistem informatizat pus la punct pentru a şti exact ce dascăli predau în fiecare şcoală, învăţământul nu dispune nici de o evaluare reală, bazată pe valoarea cadrelor didactice. Ideile de la care a plecat noul şef al Educaţiei nu sunt rele. Întrebarea e dacă se vor aplica urmărind realmente @eficientizarea@ pe care o invocă, ori de câte ori are ocazia, sau vor fi puse în practică doar pentru a strânge cât mai mult cureaua.
Sursa gandul.info
Cristian Adomniţei a semnat, ieri, un protocol de colaborare cu Silano Marseglia ...
În perioada 30 mai-1 iunie 2008, va avea loc la Tg. Mureş, Festivitatea de Premiere SNAC 2008. Festivitatea de premiere include şi un concurs naţional de dans şi muzică, pe două secţiuni: modern şi tradiţional.
Standardele de cost sunt stabilite pe baza unor coeficienţi de diferenţiere pentru fiecare nivel de învăţământ, filieră, profil, specializare sau domeniu, în funcţie de numărul de elevi, de limba de predare, de mediul urban sau rural.
Sindicatele din educaţie cred că OUG 114/2009 privind disponibilizările din învăţământ poate fi modificată, dacă reprezentanţii Guvernului vor avea un dialog serios cu reprezentanţii cadrelor didactice, care susţin că acest act normativ a încălcat principii fundamentale.
Numărul maxim de posturi finanţate pentru învăţământul preuniversitar de stat în 2010 a fost diminuat cu 10% faţă de nivelul aprobat în 2004, cu peste 33.000 posturi, la un total de 306.000 locuri bugetate, reducerea urmând să fie aplicată în două etape, până la 31 august şi 31 decembrie 2010.
Preşedintele Băsescu a declarat, marţi seară, la OTV, referitor la decizia privind reducerea de posturi din educaţie, că vor pleca din sistem suplinitorii şi cadrele didactice aflate la pensie şi că o eventuală reformă curiculară va genera alte disponibilizări din sistemul de educaţie.
